Cea mai spectaculoasă dezvoltare în perioada analizată a înregistrat-o energia produsă în parcurile eoliene. Astfel, pe fondul intrării în funcţiune a marilor parcuri de turbine, cum este cel al cehilor de la CEZ din comuna dobrogeană Fântânele, al Enel sau al Energias de Portugal, producţia de energie eoliană a crescut în primele trei luni ale anului de peste 50 de ori comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Transelectrica, aproape 75% din toată energia verde produsă local venind din acest tip de investiţii.

Calculele au fost realizate pornind de la faptul că din datele Transelectrica rezultă că în primele trei luni ale anului au fost emise 281.936 de certificate verzi în contul energiei eoliene, valoarea totală a acestora ridicând-se la peste 15 milioane de euro.

De două ori mai mulţi producători

Cum deocamdată pentru fiecare MWh de energie verde produsă, indiferent de sursă, se acordă un singur certificat verde, rezultă că în primele trei luni ale anului "morile de vânt" au produs circa 0,28 TWh de energie.

Certificatele verzi reprezintă practic subvenţia acordată de statul român investitorilor în energie verde, aceste investiţii fiind mai costisitoare faţă de formele convenţionale de producere a energiei. Fără acest sprijin din partea statului proiectele verzi nu sunt rentabile. Goana după energia verde se justifică în contextul în care România în calitate de membru al UE trebuie ca la nivelul anului 2020 să aibă un procent de 24% de energie verde din toată energia consumată local.

Tot datele Transelectrica arată că dacă în primele trei luni ale anului trecut erau numai 16 producători de energie eoliană cu o capacitate de doar 15 MW, anul acesta la finalul primului trimestru erau înregistraţi 30 de producători şi o capacitate de peste 545 MW. Explicaţia este că marile proiecte eoliene au intrat în funcţiune abia la finalul anului trecut, producându-şi din plin efectele în 2011.

Energia eoliană nu este însă singura care a înregistrat o creştere semnificativă în primele trei luni ale anului. Dacă în prima parte a anului trecut niciun MWh nu a fost livrat în reţea şi deci recompensat cu certificate verzi de vreo investiţie în panouri solare, anul acesta datele Transelectrica arată că au fost emise 198 de astfel de certificate în contul unei producţii de 198 MWh, suficient pentru a alimenta cam 300 de case timp de trei luni.

Producţia de energie bazată pe biomasă (lemn, diferite culturi energetice etc.) a fost la rândul ei în creştere semnificativă faţă de anul trecut, în primele trei luni ale anului fiind produsă de aproape patru ori mai multă energie de acest tip comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, datele Transelectrica arată că în primul trimestru al acestui an s-a produs de cinci ori mai multă energie verde comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Probleme la orizont

Creşterea accelerată a energiei verzi, care este în cea mai mare parte o energie incontrolabilă, poate deveni pe termen lung o problemă pentru funcţio­narea sistemului energetic în absenţa unor capacităţi de rezervă. Practic, pe măsură ce numărul turbinelor va creşte, va fi necesară construcţia unor capacităţi care să poată intra şi ieşi rapid din funcţiune pentru a putea echilibra sistemul.

Situaţia nu este gravă acum, dar este pe cale de acutizare, în contextul în care la nivelul anului 2020 puterea instalată în parcuri eoliene ar putea creşte de 10 ori comparativ cu cea din prezent. Una dintre soluţiile prezentate de autorităţi pentru această problemă este hidrocentrala de peste un miliard de euro de la Tarniţa - Lăpuşteşti.

În linii mari, această hidrocentrală unică în România va putea prelua energia în exces din orele când consumul scade pentru a o elibera în sistem în orele de vârf, la preţuri mult mai mari.

În iunie va fi lansat procesul pentru atragerea investitorilor, 10 companii fiind deja interesate de acest proiect. Semnarea acordului şi înregistrarea companiei de proiect ar urma să aibă loc la începutul anului viitor.

În a doua parte a anului 2012 este estimată semnarea contractului de execuţie de lucrări, proiectul urmând să fie finalizat în 2019.